Kisses from hell
Asta-seara am chef sa spun tot ce am pe inima , ce cred si ce am patit pana acum. Ajungi intr-o perioada in viata cand vrei sa spui ce crezi si astepti un raspuns convenabil de la altii. Uite ca nu mereu se gasesc persoane care sa isi spuna parerea direct. Nu este nimic. ^-^ Ii inteleg pentru tot ce au facut si au simtit. Dar acum este momentul pentru deciziile importante numai pentru tine. Deci draga persoana care imi citesti blog-ul..Cum te simti cand citesti ceva scris de o persoana anonima tie sau cunoscuta dar totusi diferita? Eu una am incercat sa citesc si blog-ul altor persoane si sincera sa fiu , am fost geloasa pentru modul lor de exprimare a sentimentelor si sinceritatea lor. Dar crescand am aflat ca toti putem face lucruri uimitoare noua si suntem fericiti pentru asta. Dintre care si eu , o fata straina de sentimentele tuturor , ma descarc scriind unui site care mai nou este in pericol de cenzurare . Oricum, este ca si cand ai pune toate greutatile in acest loc si ai pleca liber si fericit. Dar ca sa ajungi aici , de cate ori ai cazut , ai tipat si te-ai suparat? Pai asta este ciclul vietii. v.v E clar ca nimeni nu scapa de asta alegand o scurtatura..Este imposibil si nu este deloc adevarat daca cineva iti spune asa ceva...Si totusi nu vrei sa sti cum vad eu lucrurile?..Si daca nu esti deja aici citind deci este inevitabil.
Aveam vreo 7 ani si ce griji aveam pentru scoala , pentru viata sau pentru prieteni? Nu aveam, de asta este asa ciudat . Ma gandeam numai la jucariile care ma asteptau in pat, la papusi si la desenele mele animate. Credeam in basme si in povesti si nu imi era frica de hoti, intuneric sau de animale fiindca aveap protectia basmului. Eram invincibila si nu exista pericol pentru fata asta din mine. Imi placea rozul si sa aliniez jucariile si sa le fac inventarul . Eram ocupata cu dansatul si cu pupacitul parintilor. Ei se bucurau de orice actiune pe care o faceam si era draguta..De fapt , oricum in ochii lor am fost si sunt o perfecta . Si este dragut sa ii vezi zambindu-ti . ^-^ Cel putin cand eram la varsta de 7 ani , eram inconjurata de aparatul mamei de fotografiat si ..ma simteam o vedeta . :)) Amuzant ,nu? Poti rade , dar mai mult ca sigur si tu ai gandit ceva traznit. Am fost la Picole Stele De La Mare. Pai..mai pe romaneste la modeling. Erau atatia copii , dintre care si eu . Imi placea , eram in "lumina reflectoarelor" si ma alintam. Era divin. Si cu zambetul ala de copil mic si prostutz am castigat "Miss Popularitate" Mda, dragut ! Au fost acolo cu mine Steli , o prietena de-a mea , niste vecine( care acum sunt maritate..desigur fiind mai mari decat mine ) si persoanele cele mai importante , parintii. Fiindu-mi alaturi la prostia asta de consurs. Si totusi..Au vrut sa ma simt o rasfatata care nu stie ce inseamna greul . Recunosc , poate ca majoritatea au o parere mai abstracta despre mine . Ii inteleg si pe acestia. Dar eram copil si imi placea tot ce mi se oferea..Bine, inafara de ciorbitza :)). Pai..Credeam in zana maseluta pana cand am incercat si mi-am pus dintele si..Surpriza era ca nu aveam nici macar 10 bani..decat dintele. Cred ca ala era mai scump decat putea da Zana asta . Totul a contribuit la buna mea crestere. ^-^ Toate lucrurile bune si proaste au ajuns sa construiasca omul din mine.
Trec mai departe . La varsta interesanta de 12 ani. Pai presupun ca totul e cum o faci tu. >.> Pai..Ce pot sa spun , am sarit de la varsta de 7 ani la 12 pentru ca nu stiu ce sa mai zic asa deosebit. Toate lucrurile se repeta pana iti vine in cale un obstacol sau pur si simplu primesti o palma** si incepi sa crezi altceva. In vara aceea a fost totul rapid si fortat. Am contribui si eu la asta , recunosc. Nu o sa stau sa insir toate lucrurile urate facute dau stiu sigur ca ai mei isi pierdusera increderea in mine. Si am regretat asta foarte mult. Am incercat sa imi recapat cadenta de om cu coloana vertebrala. Greu..foarte greu. In ochii lor am fost un oarecare care poate da gres mereu si mereu si ..mereu. Dar cat o sa traiesc o sa am ceva de demonstrat .
Mai sarim o treapta a vietii mele. In anul in care am avut 13 ani. Pai..foarte multe lucruri noi in viata mea..Plimbari, prieteni apropiati , increderi ciudate , ganduri mai normale decat cele din anul precedent. O matura. Pai..cel putin asa imi spuneau cei din jurul meu . Cei care ma cunosteau ca o fata vesela , glumeata si..simpla. Oricum. ..Am cunoscut o persoana care mi s-a parut deosebita. Care a fost ca un prieten foarte bun. Ce sa zic mai mult? Stie mai bine ce s-a intamplat .Am crezut ca avem ceva in comun : muzica , ganduri , opinii , dans , gusturi. Pai, abea dupa mai bine de un an am realizat ca nu prea avem ce discuta. De fapt ce ne lega era un secret ce era ascuns in inima noastra, orgoliul si dispretuirea. Ceva ce inca nu descoperisem. Mereu imi spunea ca viata este grea si complicata , rea si de necontrolat. Dupa am inceput sa ne imprietenim. Doi amici care vorbeau mult si culmea! ca aveau si ce. Mereu scoteau ceva pe gura si lungeau conversatia doar pentru a afla despre persoana aceea. Dupa ca doi prieteni buni care isi spuneau ce faceau in fiecare zi si care se ajutau cu sfaturi si chestii normale pentru mine. Lucruri care ma bucurau nespus . Dupa...Pai , nu pot sa laud acest moment din viata mea, momentul in care am inceput sa plang pentru el si pentru persoanele de care imi pasau..Si lor de fapt nu le pasau..Erau persoane pasagere in viata mea care doar incercau sa imi bage in cap sa vor ramane mereu..Nu as fi ajuns la parerea asta . Ma jur ca nu. Dar actiunile erau stangace si dintr-un anumit punct de vedere dragute..dar de ce s-au transformat in niste actiuni sigure si niste planuri pe viitor? :| Viata mea a decurs lin si fara griji. Dar de ce acum plang uneori si ma gandesc ca aici nu mai am ce cauta? Ca in tara noastra nu mai exista posibilitatea de a face ceva bun? De ce nu mai cred ca atunci? Ca sunt protejata de basme? Ca nu mi se poate intampla nimic? Simplu , pentru ca atunci eram protejata de pericol , iar acum mi-au dat mana libera sa *gust * din veninul celor din exterior. Ii iubesc. Mereu au fost acolo pentru mine si m-au strans in brate cand plangeam. Ca nu cereau din prima motive , ci ma lasau sa spun singura. Erau parintii mei. Si am realizat ca nici iubirea nu este langa tine atunci cand ai nevoie , ci numai acele persoane care ajungi sa le injuri in gand fiindca nu te lasa undeva fiindca le pasa de tine cu adevarat. Nu o sa poti sa ii inlocuiesti nici cu banii sau altceva. Vreau sa stie ca am gresit si ajungand aproape la varsta minunata de 14 ani , am sa imi schimb si o sa imi revizuiesc atitudinea fata de toti . ^-^ ...Fiindca pot face orice cu ei , dar nimic cu Ei!
You think you're not pretty . there's always someone uglier. you want more money. people are in poverty . you want a girlfriend/boyfriend. someone doesn't even have parents. you're hungry. a child is starving. you want to go the mall. someone is looking for anything they can wear just to stay warm. you're chilly . others are frozen . you just want to die . most people want to live . so don't waste your time on things that you think you want because there is always someone out there who needs it much more than you could ever possibly know.
^-^
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu