Stowaway
Am ramas in urma cu toate. Ultima data am scris in caietul nostru * nostru= al Ralucai si al meu* , si am observat cele 2 foi pe care nu le-am scris . * Let's talk about me and you* Este asa de greu subiectul pe care l-am abordat ? >.> Trebuie doar sa fim noi si sa ..Vedem mai departe cu ochii nostri. Nu pot sa scriu asa mult in caiet fiindca se poate termina pasta , sau se benocleaza cineva sau pur si simplu nu stiu cum sa leg cuvintele si sentimentele. Sti ca habar nu am sa fac chestii poetice . Dar inca astept sa intri pe mess. O sa ma revolt. De ce nu intri pe mess? De ce ma chinui? Vreau doar sa vorbesc cu tine cu toate ca atunci cand intri nu stim ce sa spunem. Este o magie pe care nimeni nu o intelege. De fapt , nici eu . Am crezut ca tacerea este un dusman si de asta vroiam sa vorbesc intruna cu persoanele atat de dragi mie. Nu le-a placut idee mea de asta mi-au zis " Nu trebuie sa vorbim in fiecare zi. Cred ca nici macar 1 zi nu poti sa stai fara sa vorbesti cu mine". Si cu toate astea am tacut 2 saptamani. Este mai bine acum. Presupun asta fiindca are libertate, cat si liniste. Nu este stresat. M-am gandit la el foarte mult si la ce as putea sa fac pe viitor . Adica ..tot ceea ce am rezumat : Nu are nevoie de atata sufocare . Cu toate ca inainte spunea ca ar vrea sa stam mult impreuna. Ce dragut era la inceput. Stateam si cautam semnalul prin casa numai ca sa ii trimit un mesaj , am stat sa vorbesc cu el la telefon pana tarziu. Si totusi..Pana la urma totul se sfarseste si realizezi ce vrea persoana de langa tine. Imi pare rau putin. A trecut un an si 2 luni . Si ne-am certat si ne-am impacat mereu . Iar acum cred ca o sa alegem ce vrem cu adevarat. S-a saturat si il cred. Sunt un copil. Ce s-a asteptat de la mine? >.> Oricum nu are rost sa caut un raspuns la intrebarile mele. Nu mai vrea persoana mea complicata . A renuntat. Ce nu imi convine : Nu mi-a spus asta! ..A tacut si m-a lasat sa inteleg ce vreau. Asta e magia lui. Poate sa faca ce vrea, poate sa te convinga ca te iubeste . Poate orice. Am fost un clandestin. De ce ma plang? Ahh. Nu m-am schimbat deloc. -_- Cred ca tu da. Foarte mult. Doar tu ai zis ca te-ai schimbat si eu am zis ca ma voi schimba. Sincer imi e cam frica , dar totul are un inceput. O schimbare pe care nu credeai ca o sa o am. Nici eu . Inca nu stiu . Inca caut. Nu ma invinovati, toti suntem debusolati intr-un moment al vietii noastre. Poate chiar de mai multe ori. Acum este momentul meu de ratacire. v.v Ceea ce pot spune despre mine este ca si eu am gresit. Toate lucrurile sunt interesante in modul lor. La inceput nu mi-au placut subiectele alea. Ciudat, nu? Acum inteleg obsesia tuturor pentru facebook , blog-uri , you-tube-ul , site-urile pe care , noi adolescentii le fregventam. Suntem niste persoane care urmam legi fiind niste oi care urmeaza turma. Acum trebuie sa fim mai consecventi si mai realisti. Imi place ca de la un timp persoanele ma considera o matura si o realista. Dar spun asta pentru ca ei inca trebuie sa invete din greselile lor si sa incerce sa nu le mai repete. Nu sunt siguri pe ei. Asta am observat. Deci nu este cine stie de mine. Un copil. >.> Poate pentru ca am inceput sa ma concentrez pe ceea ce vreau eu , a adus de la sine o alta personalitate . Poate asta era si ideea. Sa stiu ce vreau. Am inceput sa scriu pe foi in engleza pentru a-mi dezvolta capacitatea de vorbire. Nu ma intereseaza ca nu merg la olimpiada de engleza. O sa incerc sa ma depasesc in tot ceea ce ei cred ca nu pot. Pot. Vreau. Si o sa fac tot ce imi pun in mine.
Am zis cumva ca regret un pic? T-T Imi este dor de imbratisarile calde. Dar a trecut , nu? Mergem inainte , ne stergem lacrimile * cel putin eu * , ne ridicam si ne scuturam de colb * praf* . Putem fi mai buni de atat. Putem sa nu mai regretam si sa facem ceva . Stiu ca nu prea dai doi bani pe cuvintele mele. Oricum nu citesti asta ca sa sti ce simt. E numai pentru mine. Un jurnal de ganduri si propozitii . Sunt destul de fericita in timpul in care nu ma gandesc la tine. M-am regasit cu fostii mei colegi de gradi. Sunt de treaba . Si chiar am ce discuta cu ei. De fapt pot sa discut cu oricine. Si cu tine. ^-^ Deci..Biologia m-a ajutat in perioada asta grea. M-a scutit de multe ore. Oricum eram pe alta planeta . Daca mai aveam vreun soc cu vreo nota ..>.> Oricum am luat un 6 la geometrie si ..cine stie cat la fizica. Stiu sigur ca nu am facut cine stie ce....Regret si asta. Dar am inteles ca in sufletul colegului meu Catalin e mai mult decat o amicitie fata de mine. Ne intelegem si chiar m-a luat in brate vazandu-ma in postura de a sta si de a tace in timp ce el cu Andrei, Mircea , Luminita si inca 2 faceau galagie si radeau. M-a simtit. M-am bucurat nespus..Sti si tu. Cum ma bucur de orice . Am trecut si peste asta si am luat in serios scoala. De fapt asa se pare . Nu stiu sigur. Acum am avut prilejul sa ma gandesc la ce vreau eu. Si ce vreau? Pentru ca ai fost un tacut pana si ieri ,de ziua noastra si cum ai pus la status ca * ti-a disparut acel sentiment din inima si din suflet* . De ce nu imi spui in fata? Ti-am zis de un milion de ori ca vreau asta. Chiar daca tu crezi ca tacand si lasandu-ma sa cred ce vreau rezolvi ceva. Oricum , nu mai ai nimic de impartit cu mine ca sa faci asa ceva, nu? Te vad pe mess in fiecare zi . Fiecare zi in care intru eu. Este tarziu pentru a fi om? :| E stupida intrebarea. De asta puteam si eu sa imi dau seama . Oricum este un subiect pe care nu pot sa il intretin singura. Il las in aer. Poate asta este solutia.
In legatura cu ziua de azi. A fost atat de frumos. Cerul era senin si soarele stralucea pentru persoana asta din mine care e cam abatuta. Totusi mama m-a facut sa zambesc stand cu mine si spunandu-mi multe lucruri de care aveam nevoie. Mama..O iubesc nespus fiindca este langa mine cand am nevoie..Si totusi, sarind peste asta, a fost o zi de duminica draguta in care m-am jucat cu catelul meu huski . Catelul meu care are ochii mei .;x Cel mai iubesc. Este un prieten necuvantator atat de bun. ^-^ A venit si Luci si am vorbit si cu el. Pai e ciudat ca imi povestesc ziua pe blog. :| De obicei i-o povesteam lui dar toate se schimba deci trebuie sa ne conformam cu prezentul. Oare ma voi impaca cu el vreodata? Oare v-a vorbi cu mine lasand toate gandurile alea? O sa ne spunem macar un " Buna" ? Nu stiu..Chiar nu stiu..Dar las lucrurile asa si il las sa fie fericit cu cei care chiar il inteleg si care i se aseamana. ...
Toti putem fi fericiti intr-un moment cand suntem cazuti , nu? Spune-mi ca da..Chiar as vrea sa aflu raspunsul si sa pot fi atat de fericita incat ..Sa nu imi mai impart gandurile cu altceva. ^-^
Let's be Anonymous. If we can...
If you don't want to..I'm not afraid to walk alone in this world..Just say it.
20:59p.m.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu