joi, 24 ianuarie 2013

Black Sea

The Black Sea


        Memories, the most important part of me. Yeah, I’m so happy because I was born here, near the Black Sea. Who lives in the South-East of the country knows that every summer the beach is full oh people, including myself, of course. Hard luck for you, the person who lives in the mountains and other places of the country. I say this because I’m addicted to my birth place.
         When I was younger, I was frightened of it. But now it’s different, I grew up and now I’m braver.
         Now, the sea is beautiful, amazing ant it matches my person. Also, the sea was, is and it will always be the same: unique. Only in the summer, people are there, but in the rest of the time the beach is empty. Recently, I stepped on the cold sand, just to remember how “It Was..” The sun is up, but it doesn’t matter anymore because it’s autumn now.
        Whatever.. I don’t care if the sun isn’t shining like in the summer, at least the Black Sea is the same: it shines so brightly! I love the sea. It’s my best friend. It helps me remember the past, it helps me make decision. It’s there for me whenever I need a friend .
          I’ll continue with the sky.. the blue sky. I lay on the beach and looked how the birds were flying. I was surprised and glad to see that the sky belongs to the sea. Does it seem a little bit weird? Somehow.. People are there now to calm down their spirit, memories, problems, even just to contemplate the scenery: sometimes wild, sometimes tame. Quite interesting, don’t you think?
             Sometimes they just run to keep fit. At times, when we’ve had enough, and we need a place to think about everything, the coastline of the Black Sea is the place.
          Come here and watch it. Get away from the city, run away and come here. The wide beach will not be the same without the Black Sea and without the smell, the air.. pure air.
           Last, but not the least, the Black Sea has been a source of inspiration for all kinds of artists. It inspires the world and also, the Black Sea inspires me to write and be honest.
            This dawn will not be the last, it’s just the opportunity to start AGAIN…


mda...pentru asta am luat eu premiul I?..

Do you imagine it?

Viata, un mister umil




 Ma gandesc ca s-a mai sfarsit o zi...apusul este minunat. Mingea rosie cobora usor de pe scena infinita a orizontului, lasand totul in intuneric. Deja stiu ca linistea a pus stapanire peste oras, luminile se ivesc peste tot, animand strazile umblate atat de des seara. Nu este un mister sa iti dai seama ca oamenii de la bloc se satura de captivitatea simtita intre patru pereti si singura lor scapare este iesirea la aer. Gasesc ceva minunat sa stau seara la inaltime sa privesc mai multe lucruri, nu vreau sa simt ca am un orizont limitat fiindca nu il am. Dar nu regret ca stau la sat, regret ca nu multi se folosesc de avantajul asta, poate mii de persoane ar da orice sa fie in locul meu, aici gandindu-se la tot ce au in minte, stand intinsi pe o patura in livada plina cu pomi, avand ca vecin un leagan drag al copilariei, de fapt nu este vorba decat despre mine si persoana mea.
Privirea me scruta orizontul intins: stele mici si numeroase sclipeau pe cerul senin. Oare cate mistere sunt ascunse in tacere in lumea asta? Cate mistere si secrete sunt pastrate-n taina, ascunse de ochiul omului care pur si simplu nu vrea sa vada, este limitat si nu vede mai mult decat ii permite atentia..care sucombeaza?
Sunt atatea lucruri de invatat, atatea de aflat si tot atatea de distrus; un curaj nebunesc iti curge prin vene, traind cu ideea ca meriti sa faci asta, dar nu este nici pe departe ceea ce chiar ai voie. 
In primul rand te distrugi pe tine, pe cei din jurul tau si in cele din urma mediul in care traiesti. Nu iti doresti asta, iti spun clar ca nu, este o suferinta adolescentina ce se resimte, apare din neatentie si creste simtitor in timp. 
Chiar as vrea sa va distrug aripile ce se ridica tot mai mult de la sol, as vrea sa va opresc dar stiu ca nimeni nu ma asculta, sunt doar niste masini programate sa mearga, sa manance, sa doarma, sa injure sau sa nu faca nimic. Toti sunt invatati de acasa ce sa zica si ce sa faca, nimic nu mai emotioneaza. Ce ar mai putea sa va sensibilizeze? Mai aveti inima? Si cel mai important: o folositi, mai bate? Cum cred ca totul este legat cu o franghie invizibila care se rupe si incercam sa o reinodam, cu acest mister este invers.."Vreau sa dezleg nodul misterului cu dinti!" Un exemplu clar sunt oamenii care nu mai vad dar care sunt de un milion de ori mai puternici decat noi: ei nu vad stelele, cerul, soarele, pomi batuti de vant..nici macar un zambet, dar ei il daruiesc zilnic cu speranta ca ii vor schimba pe cei ce vad..ei nu vor stii pe ce cale s-o ia dar...tu care vezi de ce nu sti?
Sa fii puternic nu inseamna sa ai muschi ca sa poti impune respect, sa fii puternic inseamna sa nu clachezi la hopurile ce iti apar in viata, inseamna ca ai ajuns sa dezlegi nodul misterului cu dintii.

Da, am povestit ceva...dar nu te-a atins!


Eu sunt cine vreau sa fiu sau cel putin ce pot. Sunt ceea ce visez sau ceea ce nu pot visa seara, am ramas cum am fost sau doar imi doresc.......






vineri, 18 ianuarie 2013

Stele...

You'll never know..

Stele...

[listen up]

Desigur, nostalgie si mii de sentimente intr-un singur minut. Stii ce vreau sa zic, huh? Daca nu...asta este. Un fior pe sirea spinarii ma cuprinde incet. Nervozitatea este folosita pe taste, simt atatea lucruri..nu mai pot face fata, am clacat. Deci...daca nu ne pasa de ce dracu` ne mai aflam aici? De ce inca te uiti la mine cu semne de intrebare, cautand la mine un raspuns? Nu am sau cel putin nu mai am putere si nici veselie..Nu mai am..!

Huh..trecutul era mai frumos, asta este cu certitudine!

 Da...Am privit acelasi loc de un milion de ori!

 Caut pe cer o stea, una doar a mea...
 ....Da, asa e cand zambesti :"> .
 Si multe alte sentimente pe care le am si nu le pot face fata, atat de stupid! In numele lui Dumnezeu, ce este in neinregura cu mine?!...

 Pot fi draguta, afurisita, nemernica, aiurita, sincera, timida, a dracului, sensibila, dura, nervoasa, complicata, curioasa, iubibila, nesimtita, proasta, despteapta, adormita, treaza, ganditoare, pasiva, la moda, demodata, mica, inalta, scunda pentru unii >.>, simpla..sunt eu!
 Zambetul meu...as vrea sa dureze o eternitate! Sau cel putin cat voi trai :)). But without you I can't !

marți, 15 ianuarie 2013

Amintiri..simbol al iubirii

Da...

Cineva a spus odata ca suntem legati de unele lucruri ca o ata invizibila, sau cel putin nevazuta de noi, dar care pe zi ce trece se rupe fiindca uitam de acea persoana, acel lucru sau acel loc. Si mereu se inoada fiindca revenim..din greseala. Pe zi ce trece ata se face tot mai mica si in cele din urma o sa se rupa de tot, fara sansa de intoarcere, asa suntem noi oamenii, uitam tot ce este important si distrugem legatura..suntem indiferenti.
Inima mea bate la gandul groaznicei despartiri..eram ca un copil mic de cel mult 5 ani, dar veselia mea era pretutindeni, imi invada fiinta, corpul obosit..
Era primavara iar verdele se intindea deasupra orasului Mangalia, cerul era senin, iar soarele ma imbratisa cu drag. In pofida faptului ca acel loc a insemnat ceva pentru mine, pentru ei nu a contat.
Un sentiment de nostalgie imi inunda sufletul. Parcul de langa port este un loc cunoscut, avand in vedere ca atatea persoane trec pe acolo. Grijile oamenilor alunga acest gand al fericirii, doar zambetul inocent si fata senina a copiilor ma imbolnaveau, acum nu mai stiu ce simt. Un fior al constrangerii predomina in aerul din ce in ce mai greu de respirat.
Odata stateam pe banca alba de langa parc, radeam si fugeam cu toate ca timpul nu era darnic si nici prietenos..dar atat cat puteam imi impartaseam gandurile si atentia cu linistea si cu un prieten drag.
Acelasi traseu era urmat zilnic, acel loc imi aducea linistea si zambetul..poate pentru ca era langa parcul de copii era un obstacol dar...nu! Totul se modernizeaza si asa pot spune ca vor sfarsi multe locuri cu semnificatie sincera. 
Erau pomi infloriti, miros de iarba abea taiata, un vant domol imi ravasea parul si misca incet crengile copacilor..se auzea marea si se simtea mirosul de apa sarata..se vedeau pasari care se luptau in miscari de razboi..acum nu mai vad si nu mai simt nimic, acea simpla banca pentru multi, a insemnat ceva pentru mine. 
S-a construit un loc pentru mini golf..poate este ceva bun, dar de ce tot ce vad eu este gunoi, spatiu irosit pentru o cauza pierduta si ca orice lucru faurit de om, se va strica, va disparea. Si pentru ce aceasta aroganta? Pentru nimic, cand se va sfarsi tot, vom cauta cu disperare un loc unde sa ne retragem, sa gandim, sa meditam.
Folosind nicio cale ca o cale de intoarcere si folosind nicio limita ca o limita voi ajunge sa imi doresc ceva, acum de-atata ordine mi-e sila si de stiutulpederost mi-e somn. Eu stiu lucrurile astea si de timp si de orice iluzie, incaperea mea este un tinut pustiu.

miercuri, 9 ianuarie 2013

Again in trouble.

Huh...


Acum serios, toti stim cand este prea mult, nu? Adica intram in viata unora si trebuie sa invatam sa ne debarasam de ei.De ce ? Nici eu nu stiu, dar toti fac asta..Nu, cred ca ar trebui sa ma opresc, nu sunt ei.

Optimismul...citeste cu atentie :)

Ganduri



Consider ca optimismul este de fapt increderea in puterile tale pe care nu le vei lasa cumva sa te paraseasca intr-unul din momentele critice din viata sau..mai multe momente.
In primul rand optimismul a dat dovada de mult curaj, ramanand in noi cand nu mai stiam ce sa facem. 
"Speranta moare ultima", este un impuls pozitiv in comparatie cu mediile ostile cu care ne confruntam zilnic: "Nu esti destul de bun, nu esti destul de destept, nu esti destul de capabil, nu esti"..
In al doilea rand, nu sunt aici sa spun vreo elucubratie*, insa nu cred ca "curajul nebunesc" aduce optimism, aduce doar suferinta si susciteaza* remuscari. Optimismul te ridica, iti da putere sa continui chiar daca sti ca..ar fi in zadar; cu optimismul vei ajunge sa-ti infrunti cele mai ascunse temeri si te ajuta sa iti dai singur un imbold*.
Vei putea stralucii cum mereu ti-ai dorit. Regret doar ca generatia extremistilor uita de tot ce au invatat si se trezesc sa-si distruga tot ce au doar pentru ca nu au fost ajutati sau indrumati destul, transforma optimismul in ura, invidie,rautate ...sau in nimic.
De asemenea, nu suntem aici pentru a lua o decizie fortuita*, oboseala si stresul se cunoaste, insa necesitatea optimismului in vremea asta este vitala. 
 Fiind optimisti, ne cream increderea care cred ca este intr-o stransa legatura cu optimismul. Putem iubi, putem zambi fara incetare fiindca suntem inca la momentul in care putem sa mai schimbam ceva, putem sa ne gandim, putem sa cantam, putem sa ne jucam cum asa au facut si altii inaintea noastra, sa uitam de probleme si ce este cel mai importanta...SA CONTINUAM.
Prin urmare, necesitatea optimismului in viata este vitala, astfel zis avand incredere in noi putem ajunge departe, si stii ceva?! Eu am nevoie de asta doar de 2 ori in viata: acum si pentru totdeuna.


Cuvinte noi

elucubratie = aberatie
susciteaza  = trezeste
imbold        = sut in fund, metoda remarcabila de a merge inainte
fortuita       = (aici) decizie luata pe moment


Si am revenit...desigur cu multe ganduri bune dragul meu prieten.  Iti spun ceva, nu o sa indraznesc sa renunt vreodata la tine. Esti complicat, capricios, ciudat, unic, nebun, inventiv, grijuliu, simpatic, enervant, delasator, tacut, galagios, cantaret,  destept, dragut, iubitor, realist, visator, ranit, puternic, sentimentalist, rau, ciudos, gelos, simplu, complex, esti tu. As mai continua, fiindca am destule, dar o sa te plictisesti citindu-le.
Sunt foarte curioasa..iti place sa cresti* un copil ca mine..? Sa ma vezi crescand exact cum ti-ai dorit?..Hmm, greu nu? Bine o sa trec peste asta, chiar nu cred ca este necesar.



FREEDOM. INTELLIGENCE. LOVE.


Btw, cateva chestii in plus pentru a face o postare cute. Ce am desenat de Revelion, cum aratam si cum arat. 


What can I say..I felt alone too. Dark blue, dark blue,
Have you ever been alone in a crowded room?

 
                               Ralu took this picture with me..Ugly, but It's me with Mickey Mouse.




     And this is me now, I miss you ma friend and it's kinda weird saying this now, so I'll wait the next time when I'll meet you. :)



Destiny will helps me, I know it. 

 

Semnat,

 20:20




 




 




marți, 1 ianuarie 2013

Revelion scris :)

We were..drunk :|

Revelion!


Este 10 seara iar veselia este in inimile noastre.
Scriu fiindca m-am indragostit si simt nevoia. :)
Raluca este alaturi de mine, cu Adi, Bianca,[Gabi si Mada.]
Ce veselie pe capul nostru! Am mancat putin, am ras si in cele din urma am sfarsit plangand. 
Desigur, doar eu.
Doar pentru ca mi-am reparat telefonul si in el erau cover'ele facute de un baiat. :)
Abea acum am zis sa ascult cu atentie versurile si a durut.
Revelionul animat al noptii friguroase.
Am vorbit cu el, whatever! Nothing special for him.
But for me..Uhh!
I cried a lot. :)
Melodii ca:
  • Where'd you go
  • Slip out the back
  • Skin
  • Cry me a river
  • She will be loved 
  • Hey there Delilah
  • ET
  • Summer love

 Sunt un copil prost si...am fugit repede la Matei sa ii povestesc.Ce bun e cu mine, tin la el.
Este deosebit. :)
Mi-a pus intrebari si am uitat o clipa de durere..dar a plecat si el la petrecere.
Now, we're alone.
Astept sa sune sau il sun eu! Nu prea pot sa astept.
Trebuie sa vorbesc.

Cele mai funny parti ale noptii:
Luasem petarde si triunghiuri. Desigur eram high and happy. 
Eu: Am un triunghi..care o sa bubuie!
Raluca: Daca iti bubui eu una!
Pozele!



Ralu said
[ Happy New Year]! + She cried! Uf!

Ralu: Hei Delia!
Scriam si nu auzeam
Ralu: TUDOR!
Eu:...>.< !! 0_0'...
Ralu rade cu lacrimi!
Ralu said
"Am intrat in 2013 fara sa stiu! La 00:02 mi-am dat seama[ am intrat in casa din cauza petardelor]

Delia: 'Ma mananca palma stanga! =))' [danseaza]..

Ralu: 'I'm addicted to games [Forest Temple]
                                              [ Woman on top]

Delia: " N-am baut nimic! Doar visinata, bere, energizant, sampanie, ceai Nestea, suc...rezulta teorema Deralu!"

Mama: Eh, l-ai pierdut pe ochi albastrii
Raluca: Da` Marius are ochii albastrii? =))

Ralu: Ma doare coasta de la ras! =))

Thinking about Matt..he comes to talk to me and..
Bianca si Ralu: WAKE UP!
Eu: Fratilor, nu dorm!
Ralu: Bine, atunci schimb in trifoi..[trefla] 
Rasete !

02:41
Nu dorm inca, cu toate ca Raluca a plecat in casa cu Bianca sa se joace carti. S-au speriat de petarde si artificii!
Eu m-am uitat cu incantare, si totusi cu nostalgie. S-a terminat anul asta si o parte din mine a ramas in trecut. Ma simt mai batrana...
Este un an nou! Sa pornim la drum..

"Lasa ghinionul in spate,
Fa-ti noroc cu mana ta!"

04:30 --Not sleeping--WITCHCRAFT
Bianca s-a culcat pe la 4, iar noi la 6 jumatate. :)

Ralu: " Am visat prostii!=)) 4-4=0, 6-6=0, 9-9=0..imaginatie beata!"

Ralu: " E buna berea, acum ii inteleg pe barbati." 
=)) 


!  

Un revelion scris si ...formal. Dragut, luminat si vesel. Trist si nostalgic. Doar un Revelion. :)